Nu am, de fapt nimeni nu are dreptul, de a judeca ce e cu adevarat bine, si ce e cu adevarat rau. De multe ori, cred ca vi s-a intamplat si voua, sa vi se spuna, cand ati incercat sa faceti un lucru, dupa parerea voastra inocent, bun, ca ati facut mai mult rau decat bine. Iau acum ca exemplu cazul in care dati bani saracilor, induiosati de starea in care sunt, si le oferiti un ban, ceva, o atentie. Nu va ganditi, de exemplu, ca puteti face rau prin asta. Nu ati vazut copii saraci pe strada, cerandu-va bani, iar voi vazand ca sunt micuti saracii, gandindu-va ca au o intreaga viata inainte, le-ati respectat dorinta. Tot ce reusiti, este sa ii faceti o tinta pe micuti, pentru ca acei bani nu le vor reveni niciodata lor, alti copii mai mari, tot saraci si ei, vor fi in stare sa ii bata pentru acel nimic de ban, sau daca nu, se vor duce acasa, unde parintii care i-au trimis pe bietii copii sa cerseasca, stiind ca vor scoate mai multi bani de pe seama lor, le vor lua banii in momentul doi, nepasandu-le de soarta copiilor. Daca vrei sa ajuti un om sa isi depaseasca conditia, nu e asta modul de abordare. Bine a spus cine a spus zicala, “sa nu ii dai omului peste sa manance, pentru ca asta il va ajuta doar azi. Daca chiar vrei sa il ajuti, invata-l sa pescuiasca”. Binele inseamna dedicatie, nu un gest facut din cand in cand.
Nu am sa ma reduc numai la oamenii saraci si am sa va mai dau un exemplu. Avand ocazia de a trada pe cineva, stiind ca ii veti compromite soarta (prin soarta ma refer la serviciu, cariera, libertate, chiar viata) unui prieten foarte bun, ati face-o? Daca ati prins un terorist, stiind ca daca ii veti da drumul, oamenii lui vor elibera ostatici (oameni nevinovati la o adica) i-ati da drumul? Sau vreti sa scapati de el astfel, punand capat raului? Nu inseamna ca daca refuzati sa ii dati drumul, e ca si cum ati fi omorat ostaticii cu mana voastra? Soarta lor nu statea in mainile voastre? Probabil va ganditi ca punand capat teroristului, il veti opri sa mai faca rau cuiva pe viitor, dar daca vrei sa faci un bine, trebuie sa te cobori la nivelul lui? Trebuie sa “omori” (pentru ca pana la urma decizia sta in mainile tale) oameni pentru a face ce crezi ca e mai bine pentru restul? Asa crede si teroristul, face asta pentru ca asa crede ca e mai bine pentru ai lui, nu-i asa? Revenind la exemplul cu prietenii, ati da in vileag acea persoana, stiind ca viata prietenilor vostri va fi un calvar dupa aceea? Atunci inseamna ca sunteti la fel de rau, daca nu chiar mai rau decat acea persoana, pentru ca indiferent cat rau a facut acea persoana prietenilor tai, demascandu-l pe el veti compromite, poate chiar de tot, soarta prietenilor vostri. Le veti face intr-adevar mai mult rau decat bine, la fel de rau ca persoana in cauza, numai ca voi numiti acei oameni prieteni, si faceti asta pentru “mai marele bun”. Inca o data, daca chiar vrei sa faci bine, ai rabdare, va veni un timp cand il veti putea compromite fara sa afectati persoane care nu au nici o vina.
Nu v-ati saturat sa auziti la o despartire de iubitul/iubita voastra, ca fac asta pentru ca e mai bine pentru noi, insemnand ca stie ce e mai bine pentru tine, mai bine decat stii tu. Oare? Tot ce inseamna asta, e ca partenerului ii e frica sa va acorde o sansa, iar parerea mea e ca acele persoane nu vor ajunge departe in viata, si nu vor avea niciodata ceea ce isi doresc, pana ce nu deschid ochii, pana ce nu vor incerca. Ceea ce nu stiu ei, este ca cel mai mare esec este atunci cand ai abandonat sa incerci, pentru ca atunci te-a invins viata. Viata nu o sa fie intotdeauna frumoasa, sunt si momente foarte grele. Viata va va lovi, va va lasa la pamant, dar castigator nu iese cel care a reusit sa dea una vietii inapoi, ci acela care cand o incaseaza reuseste sa se ridice, sa continue sa merga inainte, sa nu abandoneze indiferent cat de lovit este. Daca nu credeti ca asta e reteta succesului, atunci o sa stagnati. (vedeti video-ul de jos).
Sa luam exemplul partenerilor ce va zic ca fac asta pentru binele amandurora. Tot ce fac este sa va raneasca, in proces incluzandu-se si pe ei, dand cu piciorul in ce “crede” el/ea ca nu merita, dupa atata timp si sentimente depuse din partea amandurora. Daca partenerul e in stare sa zica ca relatia nu a progresat cum trebuie din cauza ca nu ati incercat voi (stiind prea bine ca ati facut tot ceea ce va sta in putere), atunci inseamna ca partenerul nu e in stare sa lupte, sa isi asume responsabilitatea, pentru ceea ce isi doreste. Daca acea persoana chiar va iubeste, atunci va fi in stare sa va accepte cu defectele voastre, pentru ca asta inseamna iubirea, iar daca va iubeste si face asta, atunci va trai cu regret mai tarziu, gandindu-se ce s-ar fi intamplat daca nu lua acea decizie, daca ar fi fost frumos dupa aceea. Nu uitati ca trebuie sa luptati ca sa va fie cum va place, sa aveti rabdare si dedicatie.
