Banuiesc ca toti v-ati confruntat cu ideea de bine si de rau. Notiuni foarte grele si relative, parerea mea. Inca incerc sa le gasesc o definitie. Eh, eu nu vad lumea numai in alb si negru, ying & yang, bine si rau, chiar daca si asta e un mod destul de bun de a privi lucrurile. Ati citit vreodata un basm in care era numai binele? Daca era bine, era bine fata de cine? Cum definesti raul fara bine? Nu poate exista unul fara celalalt. Noi oamenii privim aceste notiuni intr-un mod absolut, iar in realitate nu se pot aplica in acest mod. In unele situatii nu mai exista ideea de bun si de rau in mod absolut, ele devin subiective, relative la situatia de fata. Sa va dau niste exemple ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer.
1. Un preot este capturat in timpul unui razboi si, pentru a-si bate joc de el, militarii il pun sa aleaga dintr-o multime de oameni, de toate varstele, printre care si copii, cateva persoane care sa le execute. Daca nu alege atunci vor omori intreaga multime.
Unde e binele aici? Sa arate preotul cu degetul numai persoanele batrane care sa fie omorate, de parca ar fi Dumnezeu si ar avea drept de viata si de moarte asupra lor sau sa ii lase pe toti sa moara?
2. O mama e insarcinata cu un copil. Stie ca copilul (scuzati cacofonia) se va naste handicapat. Ce sa faca? Sa nasca copilul iar acesta sa duca o viata chinuita sau sa faca avort sa ii taie suferinta?
3. Niste oameni sunt inchisi intr-o inchisoare in niste conditii inumane, degradante, asa de degradante incat unii isi uita scopul in viata si se sinucid. Unuia ii vine o idee, sa zica o minciuna si sa spuna ca in curand vor fi scapati, ca cica a auzit el de nu stiu unde, astfel oamenii din inchisoare vrajiti de speranta au incetat sa mai se mai sinucida. Intamplarea face ca urmatoarea zi chiar au fost eliberati. Deci minciuna e un lucru rau sau un lucru bun in aceasta situatie?
Vedeti in exemple cum notiunile de bine si de rau sunt relative. Dar nu cumva sunt mai relative decat credem?
Sa luam criza economica. Foarte rea, nu? Dar nu e logic? Urcam, urcam si la un moment dat ajungem la o limita. Toate lucrurile de pe lumea asta, pardon, aproape toate lucrurile de pe lumea asta au o limita. Urci asa de mult pana cand ajungi la un prag si trebuie sa cobori. E firesc, nu e nici bine, nici rau (Desigur ca sunt destule alte motive pentru criza, am vazut si eu tot felul de oameni vorbind si tot felul de teorii ale conspiratiei. Dar uitati-va in perspectiva, in trecut, toate popoarele au avut vreme de criza si de cadere in care au mai pierdut si apoi iar de glorie. Iar criza asta nu e prima criza mondiala. Priviti ansamblul).
Daca ai luat o nota proasta nu inseamna ca e sfarsitul lumii, ca esti un retardat. Tu judeci toata viata ta de acum inainte ca fiind pierduta din cauza acelei note? Se intampla. Asta nu inseamna ca esti prost. E firesc, oricui i se intampla, unora mai rar, altora de mai multe ori (dar daca ti se intampla de foarte multe ori esti retardat frate :))...glumeam:D ).
Sau de ce considera unii sentimentul de dor, de nostalgie ca ceva rau, ceva ce ii doare. Jeesh. E firesc! Ce? Nu mai puteti trai, e totul pustiu daca s-a dus acea chestie? V-a disparut scopul in viata? Prin faptul ca va ganditi la acele vremuri sau la acea persoana va creati vise frumoase care oricum nu vor mai corespunde cu realitatea pentru ca lucrurile, sau relatia cu persoana respectiva, nu vor mai fi niciodata cum au fost (poate sa ajunga mai rau sau poate sa ajunga si mai bine:) ). Dar acele vise va creaza placere pentru ca idolatrizati acele lucruri, si, in acele vise se intampla numai lucruri bune, iar lucrurile in viata de zi cu zi nu stau chiar asa. Din cauza asta majoritatea dispretuiti prezentul si nu stiti sa va bucurati de el.
Totul tine de atitudine. Ganditi-va ca exista o banca care va da in fiecare zi o suma de 86400 sa cheltuiti. Tot ce nu cheltuiti trebuie sa dati inapoi la sfarsitul zilei, adica este irosit. Nu-i asa ca ati profita de fiecare ban din acea suma? Ei, aflati ca exista asa o banca. In fiecare zi aveti 86400 de secunde de trait. Profitati de ele la maxim!
Uitati-va in oglinda la inceputul zilei si intrebati-va daca azi ar fi ultima zi din viata voastra atunci ati lasat totul in urma cum ati vrut? Sunteti satisfacut cu ce ati facut in viata voastra pana acuma? Daca raspunsul e nu, prea multe zile la rand, inseamna ca trebuie sa va schimbati atitudinea. Lasati frica deoparte si traiti-va viata asa cum vreti, pentru ca daca nu aveti curajul veti deveniti sclavul, prizonierul ei. Duceti-va la parintii vostri, sau puneti mana pe telefon, si spuneti-le cat de mult ii iubiti, iesiti afara la o bere cu prietenii si distrati-va, luati-va de mana persoana iubita si plimbati-va in parc cu ea, nu o sa regretati.
(inspirat de orele de filozofie si de cateva articole din ziar)
Bobby McFerrin - Don`t Worry, Be Happy
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu